Show-ul de doi ani cu alegerea președintelui s-a terminat. Punctum. AIE a pierdut ultimul motiv care-i permitea să se justifice pentru sărăcie, șomaj, inflație galopantă, creșterea datoriei externe, etc. Acum au toate pârghiile și puterea deplină. Respectiv și responsabilit atea. Acum nu mai poți organiza sute de emisiuni pe același subiect, mii de articole pe o singură problemă, sute de declarații și spectacole. Adică, nu mai poți stabili o agendă publică falsă și manipula electoratul.
Alegerea președintelui, și asta o înțeleg pînă și copii, s-a transformat într-un proces de umilire națională a candidaților la acest post. În jur de 15 candidați au fost discutați, expuși public, dezbrăcați cu pielea. Unii, la comanda boșilor de partid, au fost supuși unor atacuri fără precedent din partea mass-media afiliată politic, iar în unele cazuri, și din partea unui ambasador, care tot mai frecvent confundă sula cu prefectura.
Mulțumirea din partea AIE
Nici unuia din candidații discutați (Greceanîi, Nantoi, Ababii, Bacalu, etc.) nu i s-a spus un sincer mulțumesc. Acești oameni s-au expus public, și-au riscat cariera și reputația. Unii chiar au fost umiliți (Ababii), alții atacați. Cel mai dur critic a fost Ghimpu, care juca rolul de filtru al păpușarului.
Același lucru s-a produs și cu grupul Dodon. Să fie clar: 3 voturi socialiste erau de aur. 58 de mandate ale alianței le permiteau să mențină puterea timp de un an, iar cele trei voturi ale socialiștilor le ofereau alții trei. Adică puterea și legitimitatea, fie și parțială. Puneți pe cîntar, faceți diferența. Fără aceste voturi, AIE mergea la alegeri anticipate și pierdea cu un scor dezastruos, lucru confirmat de IPP (45% pentru PCRM în noiembrie ) și de IMAS (47% în decembrie). Acum reitingul PCRM e și mai înalt, ceea ce confirmă prin culoare unii sociologi de prestigiu, numele cărora din motive clare nu vreau să le fac publice.
Ce era să se producă cu ei în opoziție, e clar. P.Bogatu a descris unul din scenarii.
Înțeleg cînd comuniștii se dezlanțuie cu critici la adresa socialiștilor. Au doza lor de adevăr. Au pierdut pachetul de blocaj în legislativ, majoritatea în CMC, șanșa revenirii la putere după alegeri parlamentare anticipate. Nu înțeleg însă, cînd același lucru îl fac unii lideri ai alianței. În loc să-i mulțumească lui Dodon pentru voturi, liderii AIE au păstrat tăcerea, iar alții s-au dezlănțuit în critici veninoase. În loc să-l protejeze, măcar formal, mediatic, și-au întors spatele.
Doar Valeriu Streleț, liderul fracțiunii PLDM, și cîțiva bloggeri, au recunoscut că rolul socialiștilor a fost crucial. Bine, nu doriți să mulțumiți, atunci de ce să turnați zoi în cap?
Dumitru Diacov (PDM), spre exemplu, a considerat drept o datorie sfîntă, să umilească socialiștii, în cel mai obraznic mod cu putință. Știam că Diacov, membru de vază al PCUS, nu a făcut școala la Paris, dar nici chiar așa. Astfel, Diaicov a afirmat că prin acordarea voturilor, “Cei trei şi-au făcut reclamă din această chestie. Explicaţia este simplă: Nu putea Dodon să plece de la comunişti, să-şi dorească altceva decât ce fac ei, dar să se comporte ca şi dânşii”.
Ei bine, socialiștii și-au făcut reclamă, dar Dvs va-ți ales cu funcții și cu puterea! Cu reclama poți să-ți ștergi nasul sau alte părți.
Iată o mostră clasică a fariseismului și fățărniciei politice, spuse de cel, care încă în 2009 se jura pe cruce, că va pleca din politică la cules căpșune cu nepoții. Pe dracu. Am mai vrea noi așa fericire. Pînă la sfîrșitul timpurilor va sta în parlament și ne va da lecții de morală…
Amintim, că în 2009, fracțiunea PCRM a fost părăsită de 4 deputați în frunte cu V.Țurcanu. Ținem minte, că AIE nu a obținut nici un vot. Nici măcar formal. V. Țurcanu nu și-a dorit așa reclamă.
Valori sau totuși funcții?
Mai apoi, Ghimpu a ieșit la rampă. La un moment mi s-a creat impresia, că acestuia i s-a desprins limba nu doar de gură, dar și de creier. Nu doresc să analizez structura limbajului acestuia, care nici femeilor de stradă nu le-ar face cinste. Reflect esența celor spuse: cele 3 voturi ale grupului Dodon nu înseamnă mult, pentru dânsul personal, poate pentru țară, nițel.
În plus, dacă socialiștii obțin vreo funcție în AIE, PL iese din actul guvernării. Păi, dacă țara a obținut un bine, de ce să nu le mulțumească pentru asta? Deci, păstrarea unor funcții pentru Ghimpu este un lucru mult mai pricipial, decît binele țării! Interesant e și altceva: pentru propriile voturi, pe lîngă faptul că are 4 ministere, SIS-ul, Banca Națională, și mai nu știu încă ce, Ghimpu cere cu impertinență și funcția de procuror! Pentru Dodon, care de fapt nici nu a cerut funcții, Ghimpu nu găsește nici o funcție, considerînd că asta e normal și corect.
Astfel, pentru toți acei, care vor dori să părăsească PCRM, se transmite un semnal clar: dacă ve-ți părăsi formațiunea, ve-ți avea parte de același tratament.
Corect se spune în popor: facerea de bine, e…
Alegerea președintelui, și asta o înțeleg pînă și copii, s-a transformat într-un proces de umilire națională a candidaților la acest post. În jur de 15 candidați au fost discutați, expuși public, dezbrăcați cu pielea. Unii, la comanda boșilor de partid, au fost supuși unor atacuri fără precedent din partea mass-media afiliată politic, iar în unele cazuri, și din partea unui ambasador, care tot mai frecvent confundă sula cu prefectura.
Mulțumirea din partea AIE
Nici unuia din candidații discutați (Greceanîi, Nantoi, Ababii, Bacalu, etc.) nu i s-a spus un sincer mulțumesc. Acești oameni s-au expus public, și-au riscat cariera și reputația. Unii chiar au fost umiliți (Ababii), alții atacați. Cel mai dur critic a fost Ghimpu, care juca rolul de filtru al păpușarului.
Același lucru s-a produs și cu grupul Dodon. Să fie clar: 3 voturi socialiste erau de aur. 58 de mandate ale alianței le permiteau să mențină puterea timp de un an, iar cele trei voturi ale socialiștilor le ofereau alții trei. Adică puterea și legitimitatea, fie și parțială. Puneți pe cîntar, faceți diferența. Fără aceste voturi, AIE mergea la alegeri anticipate și pierdea cu un scor dezastruos, lucru confirmat de IPP (45% pentru PCRM în noiembrie ) și de IMAS (47% în decembrie). Acum reitingul PCRM e și mai înalt, ceea ce confirmă prin culoare unii sociologi de prestigiu, numele cărora din motive clare nu vreau să le fac publice.
Ce era să se producă cu ei în opoziție, e clar. P.Bogatu a descris unul din scenarii.
Înțeleg cînd comuniștii se dezlanțuie cu critici la adresa socialiștilor. Au doza lor de adevăr. Au pierdut pachetul de blocaj în legislativ, majoritatea în CMC, șanșa revenirii la putere după alegeri parlamentare anticipate. Nu înțeleg însă, cînd același lucru îl fac unii lideri ai alianței. În loc să-i mulțumească lui Dodon pentru voturi, liderii AIE au păstrat tăcerea, iar alții s-au dezlănțuit în critici veninoase. În loc să-l protejeze, măcar formal, mediatic, și-au întors spatele.
Doar Valeriu Streleț, liderul fracțiunii PLDM, și cîțiva bloggeri, au recunoscut că rolul socialiștilor a fost crucial. Bine, nu doriți să mulțumiți, atunci de ce să turnați zoi în cap?
Dumitru Diacov (PDM), spre exemplu, a considerat drept o datorie sfîntă, să umilească socialiștii, în cel mai obraznic mod cu putință. Știam că Diacov, membru de vază al PCUS, nu a făcut școala la Paris, dar nici chiar așa. Astfel, Diaicov a afirmat că prin acordarea voturilor, “Cei trei şi-au făcut reclamă din această chestie. Explicaţia este simplă: Nu putea Dodon să plece de la comunişti, să-şi dorească altceva decât ce fac ei, dar să se comporte ca şi dânşii”.
Ei bine, socialiștii și-au făcut reclamă, dar Dvs va-ți ales cu funcții și cu puterea! Cu reclama poți să-ți ștergi nasul sau alte părți.
Iată o mostră clasică a fariseismului și fățărniciei politice, spuse de cel, care încă în 2009 se jura pe cruce, că va pleca din politică la cules căpșune cu nepoții. Pe dracu. Am mai vrea noi așa fericire. Pînă la sfîrșitul timpurilor va sta în parlament și ne va da lecții de morală…
Amintim, că în 2009, fracțiunea PCRM a fost părăsită de 4 deputați în frunte cu V.Țurcanu. Ținem minte, că AIE nu a obținut nici un vot. Nici măcar formal. V. Țurcanu nu și-a dorit așa reclamă.
Valori sau totuși funcții?
Mai apoi, Ghimpu a ieșit la rampă. La un moment mi s-a creat impresia, că acestuia i s-a desprins limba nu doar de gură, dar și de creier. Nu doresc să analizez structura limbajului acestuia, care nici femeilor de stradă nu le-ar face cinste. Reflect esența celor spuse: cele 3 voturi ale grupului Dodon nu înseamnă mult, pentru dânsul personal, poate pentru țară, nițel.
În plus, dacă socialiștii obțin vreo funcție în AIE, PL iese din actul guvernării. Păi, dacă țara a obținut un bine, de ce să nu le mulțumească pentru asta? Deci, păstrarea unor funcții pentru Ghimpu este un lucru mult mai pricipial, decît binele țării! Interesant e și altceva: pentru propriile voturi, pe lîngă faptul că are 4 ministere, SIS-ul, Banca Națională, și mai nu știu încă ce, Ghimpu cere cu impertinență și funcția de procuror! Pentru Dodon, care de fapt nici nu a cerut funcții, Ghimpu nu găsește nici o funcție, considerînd că asta e normal și corect.
Astfel, pentru toți acei, care vor dori să părăsească PCRM, se transmite un semnal clar: dacă ve-ți părăsi formațiunea, ve-ți avea parte de același tratament.
Corect se spune în popor: facerea de bine, e…
Комментариев нет:
Отправить комментарий